Baia Populară Sibiu, copia fidelă a băii din München

Divertisment

Cel mai vechi spa din România, Baia Populară Sibiu este una din cele două băi populare care încă mai există la noi în țară și care face concurență serioasă spa-urilor private din municipiul Sibiu, fiind practic locul unde aproape toți copiii din oraș au învățat să înoate.

„Anul acesta, în 11 decembrie, Baia Populară Sibiu împlinește 110 ani. Am reușit să văd nu doar planurile făcute de un arhitect neamț, Baia fiind construită în cinci ani de constructori aduși de la Viena, Budapesta și Cluj, ci și cum arăta la început. Am făcut rost de pe ‘e-bay’ de un ziar vechi, străin, în care este un articol despre Baia Populară Sibiu și Baia Populară de la München, în care se descrie cum s-a realizat cea de la Sibiu. Noi dorim să asigurăm servicii de calitate clienților, dar și să păstrăm specificul acestei Băi”, a declarat pentru AGERPRES, directoarea Ioana Dăncăneț. 

Potrivit acesteia, nu doar Baia Populară e funcțională de la 1904, ci și centrala acesteia și chiar și o masă imensă de călcat cu aburi, făcută special la Viena. Încă de la intrarea în Baia Populară Sibiu, pe perete un ceas vechi de la 1904 îți arată cât e ora, acesta având un mecanism mecanic, original, cu bătăi pe secundă. În curtea Băii Populare Sibiu se mai poate vedea și turnul de apă, căci aici, la început, se aducea apă cu cisterna, de la zeci de kilometri distanță, de la Sadu, iar apa se schimba săptămânal. 

„Baia Populară Sibiu e un loc căutat zilnic de cel puțin 200 de clienți, din care foarte mulți copii. Lunar avem cel puțin 6.500 de clienți, însă iarna, putem ajunge la peste 8.000”, explică Ioana Dăncăneț.

La Baia Populară Sibiu foarte mulți copii vin să învețe să înoate. Unul din instructorii de înot este Adrian Gânju, care timp de zece ani a fost instructor în SUA, unde i-a învățat să înoate pe copiii Madonnei.

La Baia de la Sibiu vin însă și adulți la tratament, pentru că este unul din locurile unde se pot face băi alternative, cu apă caldă și rece, care ajută la circulația sângelui. De asemenea, doar la Baia Populară din Sibiu se poate face saună româno-irlandeză, unică în România. 

Primăria Sibiu continuă și în acest an investițiile la Baia Populară Sibiu. În prezent, sunt în curs lucrările de modernizare a saunei, aceasta fiind închisă publicului până în luna septembrie. Sauna Băii Populare a fost construită acum 110 ani, fiind o saună romano-irlandeză, unică în România. Complexul supus în prezent modernizării este alcătuit dintr-o saună umedă, o saună uscată, 32 de cabine de sudație, două bazine pentru băi alternative (unul cald cu apă la o temperatură de 35 de grade și unul rece cu apa la temperatura de 10 grade), dușuri și spații pentru masaj.

Lucrările prevăzute în contract includ placarea ambelor bazine cu mozaic de sticlă, amenajarea instalațiilor de filtrare și recirculare a apei din cele două bazine cu nisip cuarțos, instalarea unui echipament de transfer termic — schimbătoare de căldură automate și instalarea unor sisteme automatizate care să măsoare și să controleze dozarea clorului și PH-ului la dezinfecția și tratarea apei din bazine. Și finisajele vor fi refăcute prin înlocuirea placărilor existente. Valoarea acestui contract de lucrări este de 165.000 de lei, fără TVA. 

Salonul de frizerie a fost și acesta modernizat, fiind mutat ca spațiu de la parter, la etajul clădirii. Lucrările au presupus amenajarea rețelelor electrice, a rețelelor de apă și canalizare, refacerea tencuielilor și a zugrăvelilor, schimbarea gresiei și faianței și amenajarea unei săli de așteptare.

Și salonul de cosmetică este în prezent în lucru. Lucrările de modernizare prevăzute în acest spațiu includ schimbarea rețelelor de electricitate, apă și canalizare, refacerea tencuielilor, zugrăvelilor, schimbarea gresiei și a faianței și schimbarea mobilierului.

În urma lucrărilor de modernizare executate în ultimii ani, serviciile oferite de Baia Populară au devenit foarte variate și de bună calitate și de aceea tot mai mulți clienți aleg să utilizeze Baia Populară. În primele șapte luni ale anului 2014, Baia Populară Sibiu a avut 46.017 de clienți, înregistrând o creștere față de aceeași perioadă a anului 2013 cu aproximativ 3.000 de persoane. Chiar și în lunile mai, iunie, iulie numărul de clienți ai Băii a înregistrat o creștere: în cele trei luni menționate, în anul 2013 au fost înregistrați 14.823 de clienți, în aceeași perioadă a anului 2014 fiind înregistrate 18.573 de persoane care au folosit unul sau mai multe dintre servicii Băii Populare.

Cea mai mare modernizare a Băii Populare Sibiu s-a făcut în urmă cu zece ani, când Primăria a investit peste două milioane de lei.

Pe locul unde se găsește în prezent Baia Populară Sibiu a funcționat prima fabrică de lumânări din stearină din Transilvania, deschisă în 1840.

După mutarea fabricii pe actuala Stradă Turnului, Franz Frühbeck senior înființează în anii ’40 ai secolului XIX primele băi de aburi din oraș.

În 1886, Johann Habermann cumpără baia de la urmașii lui Frühbeck, pe care o extinde și o modernizează. Baia lui Habermann se afla pe locul actualului Spital de Pediatrie, în parcul Astra.

Ideea de a construi în Sibiul sfârșitului de secol XIX o baie accesibilă tuturor a aparținut Dr. Carl Wolff. Adunarea Generală a Casei de Economii (Hermannstädter Allgemeinen Sparkassa) și-a însușit această idee și a furnizat mijloacele de execuție din fondurile sale de rezervă.

Construcția, creația profesorului de arhitectură al Universității Tehnice din München, Karl Hocheder (1854-1917), îmbină stilistic forme ale barocului cu elemente de „Jugendstil” de sfârșit de secol XIX și început de secol XX, fiind cea mai reprezentativă clădire din oraș pentru acest stil arhitectural. Profesorul Karl Hocheder a însărcinat pe unul dintre cei mai buni asistenți ai săi la conducerea lucrărilor de construcție — Hans Heckner care, împreună cu meșterul Gustav Mätz și echipa sa, a ridicat atât de repede clădirea, încât inaugurarea a putut avea loc pe 11 decembrie 1904.

Din punct de vedere al structurii arhitectonice, Baia Populară Sibiu este o copie aproape fidelă a Băii Müller din München, aceasta fiind realizată de același arhitect.

La vremea respectivă niciun alt oraș din Austro-Ungaria de mărimea Sibiului nu dispunea de o asemenea baie.

Baia dispunea în partea stângă, de un bazin lung de 21 de metri, lat de nouă metri, acoperit cu plăci de gresie verde-marin. În dreapta vestibulului se ajungea la sauna romano-irlandeză, unică în țară prin complexitatea dotărilor sale: sală de sudație cu 32 de cabine, saună umedă, saună uscată, bazine de alternanță (cald și rece), dușuri, spațiu de masaj.

La etaj se aflau zece cabine cu căzi și dușuri pentru îmbăiere, precum și cinci încăperi pentru băi de tratament: tratament cu nămol adus din Battaglia (Italia), băi de lumină electrică sau vana pentru curenți electrici galvanici. Cele mai multe dintre aceste servicii sunt accesibile și astăzi.

Popularitatea tot mai mare de care se bucura baia l-a convins pe Dr. Carl Wolff să ia în considerare oferirea posibilității atât de tratament, cât și de cazare a pacienților veniți din exterior. Astfel, a luat naștere sanatoriul.

Sanatoriul Stadtpark (inaugurat în 1906) a format împreună cu Baia Populară până după Primul Război Mondial un complex sanatorial unic în Transilvania. Clădirea sanatoriului, ridicată după planurile aceluiași profesor Hocheder, se compunea jumătate din camerele destinate bolnavilor și locuința doctorului instituției și jumătate din locuințe de închiriat. Sala de mese și cea de lectură erau amplasate parțial în corpul de clădire care făcea legătura dintre baie și sanatoriu. După inaugurarea sanatoriului, numărul de clienți ai Băii Populare a crescut la o medie de 5.000 pe an, pacienții provenind din toate colțurile țării, dar și din Turcia și Germania.

Interesant este că, în perioada comunistă, Baia Populară Sibiu a fost rebotezată Baia Populară Neptun, comuniștii gândindu-se, probabil, la Zeul Neptun. În urmă cu câțiva ani, încercând să găsească logo-ul potrivit pentru promovare, actuala directoare s-a consultat cu un arhitect, care i-a sugerat să folosească o lebădă ca simbol. De altfel, pe clădire, este desenată o lebădă. 

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *