Suprafața 5.432 kmp, Numărul orașelor: 11, din care două municipii: Sibiu și Mediaș, Numărul comunelor: 53, Numărul satelor: 162
Județul Sibiu face parte din regiunea Centru, în sudul Transilvaniei, la Nord de Carpații Meridionali, reprezentând 2,3 % din teritoriul țării. Se învecinează cu județele Brașov la Est, Alba la Vest și Sud-Vest, Argeș la Sud-Est, Vâlcea la Sud și Mureș la Nord.
Conform Recensământului din 2011, populația stabilă a județului Sibiu era de 397.322 persoane. Populația stabilă a municipiilor este următoarea: Sibiu 147.245 locuitori și Mediaș 47.204 locuitori. Celelalte orașe (Cisnădie, Avrig, Agnita, Dumbrăveni, Tălmaciu, Săliște, Copșa Mică, Miercurea Sibiului, Ocna Sibiului) au sub 15.000 de locuitori. În municipii și orașe trăiesc 262.868 persoane, reprezentând 66,16% din totalul populației stabile. Ca pondere, populația din mediul urban a crescut de la 65,82% în 2002 la 66,16% în 2011, în detrimentul mediului rural. Informația privind etnia a fost colectată de la 372.302 persoane, din care s-au declarat români 338.505 (90,92%). Populația de etnie maghiară a fost de 10.893 persoane (2,92%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 17.946 (4,82%). Din restul grupurilor etnice, cel al germanilor este reprezentat de 4.244 persoane.
Relieful județului se caracterizează prin varietate și o mare complexitate a condițiilor naturale. Este etajat între altitudinile 2.535 m (vârful Negoiu) și 28 m (lunca Târnavei Mari).
Din întreaga suprafață a județului, munții reprezintă aproximativ 30%. Câteva vârfuri depășesc 2.000 m: vârful Negoiu 2.535 m, vârful Suru 2.283 m, vârful Cindrel 2.244 m. 50% din teritoriu corespunde ținutului de podiș, regiune de dealuri și coline vălurite, cu înălțimi între 490 m și 749 m: podișurile Târnavelor, Hârtibaciului și Secașelor, compartimentate de văi adânci și largi. Restul suprafeței cuprinde aria depresionară de contact, desfășurată între cele două trepte de relief.
Rețeaua hidrografică se împarte în două bazine principale: Olt (3.337 kmp) și Mureș (2.095 kmp). Lungimea cursurilor de apă totalizează 2.043 km. Lacul Bâlea, de origine glaciară, cu o suprafață de 4.7 ha și un volum de 0.2 milioane mc, se află în masivul Făgăraș, la altitudinea de 2.034 m.
Contrastele fizico-geografice, diversitatea peisajului din munții Făgăraș, Lotru și Cindrel, etnografia Mărginimii Sibiului și multitudinea de monumente istorice fac din județul Sibiu o zonă cu tradiție turistică.
Între atracțiile turistice ale județului, de o importanță majoră sunt: centrul medieval restaurat al municipiului Sibiu (oraș declarat capitală culturală europeană în 2007), reședința de vară a baronului Brukenthal de la Avrig, biserici săsești fortificate (Biertan și Valea Viilor, parte a patrimoniului UNESCO), stațiunile Păltiniș, (altitudine 1.450 m), Ocna Sibiului (nămol, lacuri sărate, helioterme) și Bazna, a cărei primă instalație balneară a intrat în funcțiune în 1843, Mărginimea Sibiului, Valea Hârtibaciului, muzee și rezervații naturale. Căldarea Glaciară Bâlea, care adăpostește emblematicul Lac Bâlea, este un important centru al sporturilor de altitudine din Carpații României.
Lista ariilor protejate din județul Sibiu include: Parcul Natural Cindrel (etajul alpin și subalpin al Vf. Steflești și Vf. Contu Mare, 9873,9 ha), Parcul Natural Dumbrava Sibiului (la Sud-Vest de municipiul Sibiu, 993 ha), Parcul Natural Golul alpin Făgăraș (Golul alpin al Munților Făgărașului, între Vf. Suru și Vf. Podragu, 6,989 ha), Rezervația Bâlea (tip mixt, în Munții Făgărașului, cuprinzând căldarea glaciară Bâlea), Rezervația Iezerele Cindrelului (pe versantul nordic al platoului Frumoasei, aproape de Vf. Cindrel; cuprinde două văi glaciare: Iezerul Mare 1.999 m și Iezerul Mic 1.946 m), Rezervația de stepă Dealul Zakel, Rezervația Calcarele eocene de la Turnu Roșu, Rezervația Lacul fără fund de la Ocna Sibiului, Rezervația Arpășel, Rezervația Șuvara Șașilor-Talmaciu și monumente ale naturii: Calcarele Cretacice de la Cisnădioara, Masa Jidovului, Vulcanii noroioși de la Hașag, Canionul Mihăileni, Pintenii din Coasta Jinei.
Economia județului este predominată de sectorul serviciilor, care contribuie cel mai mult la produsul intern brut (peste 45%), urmat de industrie (aproximativ 35%).
Județul dispune de importante resurse: zăcăminte de gaz metan, sare, roci de construcție (argile, nisipuri, pietrișuri, marmură, calcar), lemn, ape minerale clorosodice.
Principalele resurse energetice ale județului Sibiu sunt hidroenergia și biomasa. Potențialul energetic al râului Olt și al afluenților săi este valorificat prin patru hidrocentrale și câteva centrale de putere mică și microhidrocentrale amplasate pe cursul râurilor mai mici (Sadu, Cibin, Rășinari, Sebeș). Hidrocentrala Sadu I (1896) este cea mai veche amenajare hidroenergetică din România. Extracția gazului metan din domurile gazeifere din nordul județului are o tradiție de aproape 100 ani.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.
