„Lacul fără fund”, unul dintre obiectivele cele mai cunoscute din Sibiu, aflat în stațiunea balneoclimaterică Ocna Sibiului, are o adâncime de „doar” peste 30 de metri, dar și-a primit numele după legendele care îl învăluie. Se spune că în apa lui au dispărut pentru totdeauna un căruțaș cu căruța trasă de doi cai și o Dacia 1100.
O altă legendă care circulă, însă, este aceea că în lacurile de la Ocna nu se poate îneca nimeni pentru că, indiferent dacă știi sau nu să înoți, te ține la suprafață datorită concentrației ridicate de sare din apă.
„Lacul fără Fund (Lemnelor) s-a format pe locul salinei ‘Francisc Grube’, părăsită în 1775 din cauza infiltrațiilor de apă. Suprafața oglinzii de apă este de 1.665 metri pătrați, iar adâncimea maximă de 32,0 metri. Salinitatea apei la suprafață este de 96 g/l, iar la 6 metri, la contactul cu masivul de sare, ajunge la 318 g/l”, conform site-ului www.ocna-sibiu.ro.
Accesul turiștilor în zonă este interzis, fiind o rezervație protejată.
Turiștii „vânători de mistere” caută Ocna Sibiului pentru a se caza la Vila Mary-Luisa, veche de 101 ani. Legenda spune că aici ar fi îngropată la subsol Luisa, o fată care s-a sinucis din dragoste deoarece tatăl ei nu i-ar fi permis să se mărite cu un fiu de miner. Pentru a elucida misterul morții fetei care a dat numele pensiunii, proprietarul, Ștefan Jung, s-a apucat să sape în subsolul vilei în căutarea osemintelor.
Dincolo de legende, stațiunea Ocna Sibiului reușește să atragă atât de mulți turiști, încât sibienii au botezat stațiunea „Litoralul Ardealului”.
„Județul Sibiu are multe lucruri deosebite pentru atragerea turiștilor, avem două stațiuni balneoclimaterice, Ocna Sibiului și Bazna. Ocna Sibiului, aflată în apropiere de municipiul reședință de județ, este numită ‘Litoralul Ardealului’. Ce este de remarcat e că și înainte, dar mai ales după ce s-a reabilitat prin finanțare europeană, Ocna Sibiului, localitate cu 4.000 de locuitori, mai ales în week-end-uri, dar îndeosebi pe timpul verii, primește aproape 40.000 de turiști”, a declarat pentru AGERPRES, vicepreședintele Consiliului Județean Sibiu, Ioan Banciu.
Numai anul trecut, peste un sfert de milion de turiști au făcut baie cel puțin o dată în lacurile sărate de la Ocna Sibiului, conform Direcției Județene de Statistică Sibiu.
„În anul 2013, complexul de lacuri sărate de la Ocna Sibiului a avut peste 250.000 de vizitatori. Numărul locurilor de cazare în Ocna Sibiului este în creștere de la an la an, cu aproximativ 20 %, ceea ce face că, la sfârșitul anului 2013, s-au înregistrat 550 locuri de cazare în stațiune. Încasările din taxa hotelieră s-au dublat în anul 2013 față de anul 2012”, potrivit Direcției Județene de Statistică Sibiu.
Ocna Sibiului este o destinație promovată constant la târgurile internaționale de turism, de către Asociația Județeană de Turism Sibiu.
Istoria localității se pierde în timp, în epoca romană, când aici se făceau exploatări de sare. Salinele sunt menționate pentru prima dată în anul 1222, printr-un act în care li se permite Cavalerilor Teutoni să transporte sarea extrasă din „salisfodinas que Akana vocantur”. Extracția sării a continuat și în secolele următoare, ultima mină fiind închisă în 1931. Când minele au fost abandonate, cu timpul s-au prăbușit. Umplute cu apa precipitațiilor, formează lacurile „naturale” (semiantropice) de azi. Cel mai adânc este Lacul Avram Iancu (Ocna Pustie) de circa 130 m adâncime, cel mai sărat este lacul Brâncoveanu cu 425 g/ l, iar cel mai cunoscut este rezervația „Lacul fără fund” formată în mina denumită Sf. Francisc, deschisă în anul 1765, care măsoară în realitate 34,5 m adâncime.
„Efectele terapeutice ale apelor de la Ocna Sibiului au fost făcute cunoscute încă din secolul 16. La mijlocul secolului 19, localitatea s-a transformat în stațiune balneo-climaterică, iar la începutul secolului 20 s-a construit Complexul Balnear Ocna Sibiului. Format dintr-un pavilion central executat de meșteri italieni în stil florentin și stabilimentul băilor, executat în stil eclectic de arhitecți vienezi, în prezent este una dintre cele mai vechi și bine conservate clădiri construite în acest stil din România”, a declarat pentru AGERPRES Simina Manea, director al Asociației Județene de Turism Sibiu.
Lacurile cu salinitate diferită reprezintă un magnet pentru vizitatorii de pretutindeni în căutare de relaxare, sănătate și distracție. Sezonul începe în luna mai și durează până toamna, în funcție de oscilațiile temperaturii.
Din vechime, aici vin turiști pentru a se trata sau pentru a face o baie. Atestată la 1263, Ocna Sibiului de azi a apărut într-un document al regelui Ungariei, Ștefan. Primul pacient renumit care a dus faima lacurilor sărate de la Ocna Sibiului în lume a fost ambasadorul împăratului Rudolf al II-lea, acreditat pe lângă Mihai Viteazul, care, în drum spre Constantinopol, a poposit aici pentru a face băi și ulterior a consemnat efectul lor terapeutic. Din 1820, se cunoaște oficial, în urma analizei chimice a apei, că lacurile de la Ocna Sibiului vindecă unele boli.
Stațiunea a fost deschisă oficial în 2 septembrie 1846 și, după perioade de înflorire și decădere, complexul balnear a fost redeschis în 2002, mulțumită investiției cu fonduri europene.
Începând de anul trecut, la Complexul Balnear Ocna Sibiului nu se mai fac tratamente din cauza problemelor economice cu care se confruntă societatea care îl administrează.
Din cele 14 lacuri sărate existente, șapte se folosesc în cura externă pentru băile reci din sezonul estival, cu efecte favorabile datorită salinității ridicate a apei și caracterului ei helioterm, chiar de la începutul sezonului cald. Aici vin să se trateze pacienții cu probleme de circulație la picioare, sciatică cronică sau afecțiuni ginecologice.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.