Sibiu – singurul județ cu cele mai spectaculoase șosele alpine, Transfăgărășanul și Transalpina

Divertisment

Sibienii se pot considera norocoși pentru că au o legătură directă cu cele mai spectaculoase șosele alpine din România, Transfăgărășanul și Transalpina.

„Prin județul Sibiu trec cele mai înalte drumuri naționale din România și, totodată, cele mai spectaculoase de la noi. Este vorba de Transfăgărășanul, recunoscut ca cel mai spectaculos drum de munte din Europa și Transalpina. Tot din infrastructura de transport rutier mai face parte și autostrada A1, care va lega Marea Neagră de vestul României și care este funcțională pe o porțiune de 40 de kilometri în județul Sibiu. (…)

Distanța maximă din Sibiu spre orice colț al României este de maxim 400 de kilometri, iar toată această infrastructură va atrage investitori și va dezvolta turismul. Județul Sibiu atrage cei mai mulți turiști din România, după București, pe durata întregului an, nu doar sezonier”, a explicat, la rândul său, pentru AGERPRES, Ioan Banciu, vicepreședintele Consiliului Județean Sibiu.

Potrivit acestuia, zona turistică din Munții Făgăraș, cea traversată de Transfăgărășan, are o importantă dezvoltare. Consiliul Județean Sibiu a investit masiv, asigurând o bază modernă Salvamont, cu patrule permanente și, mai ales, drumuri de acces modernizate care să facă legătura cu Transfăgărășanul.

„Avem în intenție să dezvoltăm zona nord — Făgăraș, Bâlea, Valea Porumbacului. Posibilitatea de amplasare de pârtii la peste 2.000 de metri altitudine arată că va fi o zonă de viitor în dezvoltarea sporturilor de iarnă”, a precizat Ioan Banciu. 

Transfăgărășanul, redescoperit de români mai ales după ce britanicii de la „Top Gear” l-au promovat ca fiind cel mai frumos drum din Europa, este plin de turiști. Șoseaua a fost construită pentru a lega cele două provincii istorice românești, Transilvania și Țara Românească. Prima străbatere a Munților Făgăraș pe această cale a avut loc la 20 septembrie 1974.

În urma unei munci titanice, timp de patru ani, cei 5.000 de constructori, majoritatea cadre militare, au reușit să dea în folosință drumul care va deveni cunoscut și recunoscut de către oricine vede în fotografii sau pe viu curbele sinuoase ce șerpuiesc înspre creste montane abrupte.

Șoseaua, cunoscută și ca DN 7C, are o lungime de 151 km. Pornește de la kilometrul 0, din Bascov (județul Argeș) și se încheie în zona comunei Cârțișoara, județul Sibiu, unde se unește cu DN1 (E68).

Peisaje spectaculoase — drumul sinuos, cascada Bâlea și lacurile glaciare — altitudinea de 2.034 m pe care o atinge șoseaua în zona căldării glaciare Bâlea, parcurgerea celui mai lung tunel rutier din România (887 m) fac din Transfăgărășan traseul preferat pentru șoferi, cicliști, motocicliști și amatorii de drumeții montane. Nu întâmplător, specialiștii de la „Top Gear” l-au numit „un drum fabulos, cel mai uimitor pe care l-am văzut vreodată!”. 

Capabil să taie respirația și celor mai sceptici, Transfăgărășanul străbate Parcul Natural Golul alpin al Munților Făgăraș și Siturile Natura 2000 Munții Făgăraș și Piemontul Făgăraș. Cu puțin noroc de vreme bună, încă mai poți vedea capre negre sărind printre stânci sau poți admira pajiști întregi de bujori de munte ce încoronează în perioada verii o floră spectaculoasă.

Rețeaua de trasee montane marcate facilitează accesul montaniarzilor la cele mai înalte vârfuri din Carpații României: Vf. Moldoveanu (2.544 m) și Vf. Negoiu (2.535 m). Alături de drumeție, în sezonul estival se poate practica alpinismul, ciclismul, echitația, zborul cu parapanta, tiroliana, pescuitul sau vânătoarea sportivă.

Oferta diversificată de servicii turistice și de agrement sunt motive în plus pentru a alege această zonă ca destinație de vacanță. Infrastructura turistică din zonă — cabanele, hotelurile și pensiunile — cu o capacitate totală de 900 de locuri și categorii de confort de la 1 la 4 stele/flori, concurează în oferte și servicii diverse.

Coborând versantul nordic, înspre poalele Făgărașilor, se ajunge în satul Cârțișoara, unul dintre „cele mai frumoase sate din România”, locul de naștere a lui Badea Cârțan, în memoria căruia funcționează astăzi Muzeul Etnografic ce îi poartă numele. Localitatea se mândrește cu cele două biserici din piatră, construite la începutul secolului XIX, a căror pictură poartă semnătura familiei de zugravi Grecu, renumiți în întreaga zonă pentru modul personal, moralizator, de a interpreta scenele biblice și societatea și de a le reda în icoane.

Spectaculosul Transfăgărășan îi provoacă anual pe sportivii de performanță să își testeze abilitățile în cadrul competițiilor internaționale: Turul Ciclist al Sibiului, Red Bull Romaniacs. Următoarele evenimente mult așteptate de către public sunt Festivalul Cuca (29-31 august) și Zilele Culturale ale județului Sibiu (27-28 septembrie).

„Dragi călători, drumul alpin este deschis doar patru luni pe an, în perioada 1 iulie — 31 octombrie. Cronometrul a pornit. Nu uitați echipamentul adecvat și aparatele foto. În țara norilor vei petrece o vacanță despre care veți avea de povestit”, a declarat, pentru AGERPRES, Simina Manea, director al Asociației Județene de Turism Sibiu (AJTS).

Potrivit acesteia, datele statistice oficiale indică dublarea numărului de vizitatori în primul trimestru al anului 2014, față de aceeași perioadă a anului trecut. „Gradul de atractivitate turistică a zonei este dovedit, totodată, prin creșterea cu 50% a locurilor de cazare și cu 10 % a încasărilor din taxa hotelieră”, afirmă Simina Manea. 

Realizare de marcă a epocii comuniste, Transfăgărășanul a intrat în reabilitare în acest an, tocmai cu intenția ca să poată fi circulat mai multe luni pe an. Descoperit și redescoperit de români, dar mai ales de străini, acest drum a fost declarat în ultimii ani, cel mai frumos din lume.

Transfăgărășanul a fost declarat în 2012 cel mai frumos drum din lume de publicația americană „CarsRoute”, care a realizat un top al primelor 15 drumuri din lume ce trebuie să fie parcurse de un orice pământean, renumita șosea din România fiind urmată de trecătoarea Stelvio din Italia și de șoseaua Lysebotn din Norvegia, potrivit site-ului auto.ro.

În 2009, „Top Gear” de la postul englez de televiziune BBC a clasat Transfăgărășanul tot pe primul loc între cele mai frumoase drumuri din lume.

La concurență cu Transfăgărășanul, Transalpina trece și ea prin județul Sibiu. Multe legende circulă pe seama Transalpinei. Legătura cu Transalpina în județul Sibiu se face pe un drum județean modernizat de Consiliul Județean, cea mai spectaculoasă porțiune fiind Jina — Șugag.

„După ce am modernizat drumul Jina — Șugag, foarte mulți turiști au călătorit pe această porțiune. Acest drum are un foarte mare avantaj, trece prin celebra zonă, Mărginimea Sibiului. Chiar dacă nu are o denumire oficială, Drumul Brânzei trece prin Mărginime, aceasta fiind zona cu oieri, cea mai cunoscută din România. Brânza de Sibiu este un brand național, nu doar local”, a spus Ioan Banciu, vicepreședintele CJ Sibiu. 

Despre Transalpina se spune că ar fi fost construită pentru prima dată chiar de armatele romane în drum spre Sarmisegetuza (culoarul IV strategic).

Transalpina

Drum pastoral, Transalpina a fost străbătută de-a lungul secolelor de ciobanii care plecau în transhumanță dincolo de munți, în șesurile Dunării. În anii ’30, în urma unei vizite în regiune și la insistențele localnicilor, Regele Carol al II-lea a pavat drumul cu piatră. De atunci, drumul ce leagă Săliștea Sibiului de Novaci (jud. Gorj) este numit „Drumul Regelui”.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, armatele germane au reabilitat drumul, fiind o cale de acces strategică în și dinspre Transilvania. În ultimii doi ani, șoseaua Transalpina (DN 67C, drumul ce leagă orașul Sebeș — Alba de comuna Novaci—Gorj pe o distanță de aproximativ 130 km) a fost parțial asfaltată și deschisă accesului turistic. Astfel, drumul care străbate șase masive muntoase, Cindrel, Șureanu, Lotru, Parâng, Latoriței, Căpățânii, a devenit cel mai înalt drum rutier din întregul lanț al Carpaților.

Drumul Regelui începe la Săliște, trece prin satele de păstori Tilișca, Poiana Sibiului, Jina și coboară 7 km până la Dobra (comuna Șugag), unde întâlnește DN 67C. De aici șoseaua urcă ușor, trece pe lângă barajele Tău și Oașa pentru a ajunge la Obârșia Lotrului. Porțiunea dintre Obârșia Lotrului și stațiunea Rânca este cea mai impresionantă: serpentine înguste șerpuiesc alene într-un peisaj ce te copleșește prin spectaculozitate; stâne te însoțesc răsfirate de-o parte și de alta a versanților.

Altitudinea maximă la care urcă șoseaua este de 2.145 m în Pasul Urdele. Este punctul în care vezi cum cerul se împreunează cu pământul. Drumul continuă pe creasta munților și coboară ușor spre comuna gorjeană Novaci.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *